Synn

Se spune că păcatele atrag asupra lor fantomele trecutului. Însă atunci când nu îți amintești al cui e sângele ce-ți pătează mâinile, ce e de făcut?

A sosit momentul să iau decizia finală. Să distrug un suflet, pentru a izgoni o fantomă ce mă bântuie de prea mult timp. Ei zic că sunt un monstru care a ucis fără să clipească, iar amnezia mă împiedică să îi contrazic.

Când trecutul pare cusut cu ață albă și nu mai ești sigur care este adevărul, când sora ta plânge pentru tine, însă corpul tău nu îi recunoaște îmbrățișarea și nu îți poți dovedi nici măcar ție că nu ești un ucigaș, mai ai o singură șansă.

Cavarty Hope.

Haza

Pereții mă înghit. Sunt captivă în locul ce trebuia să-mi fie salvare.

Nu pot opri amintirile care îmi bântuie coșmarurile și mă aruncă în trecut.

Trebuie să îi uit pe toți, trebuie să fiu puternică, trebuie să le arăt că nu îmi mai e frică de nimeni și nimic. Dar nu pot.

M-au aruncat aici și au uitat de mine. Nebunia din jur mă înghite și, prea curând, voi fi doar un alt nume uitat într-un dosar finalizat.

Devine dificil să nu îi crezi când îți spun că ești defect. În fiecare zi îi văd pe cei care mi-au devenit prieteni cum cedează și se lasă pradă propriilor iluzii.

Pot să rezist!

Mi-o spun zi de zi, zi de zi, până când desenele din cerneală neagră, mirosul gecii de piele și ochii ce ascund o mie de mistere îmi schimbă cursul vieții.