Â
âCaut particularul Či universalul ÃŽn fiecare spiritualitate. Sunt fascinat de constante: necesitatea de depÄČire a egoismului prin altruism, dobÃĸndirea seninÄtÄČii Či a pÄcii interioare, regÄsirea legÄturii cu natura, care trebuie respectatÄ. Či ÃŽn acelaČi timp ÃŽncerc sÄ ilustrez Či aspectele specifice. Cercetez comorile de sens pe care ni le oferÄ formele de spiritualitate Či ÃŽncerc, prin scrierile mele, sÄ ÃŽl iau pe cititor de mÃĸnÄ Či sÄ ÃŽl fac sÄ descopere ceva.â â ERIC-EMMANUEL SCHMITT
Â
Ãn cartierul parizian Belleville, cafeneaua La MuncÄ e un reper al bunei dispoziČii. Fatou, tÃĸnara patroanÄ, o senegalezÄ plinÄ de viaČÄ, Či-a cÃĸČtigat, cu veselia ei molipsitoare Či ČtiinČa de a asculta Či sfÄtui, o clientelÄ fidelÄ Či pestriČÄ. Simone, travestitul cu talent contabil, domnul Sophronides, filozoful pesimist, sau ÃŽnduioČÄtorul Robert Larousse, neobositul cititor de dicČionare, alcÄtuiesc o mare familie pentru ea Či pentru fiul ei, FÊlix, pe care ÃŽl creČte singurÄ. Dar echilibrul perfect al vieČii lor este spulberat ÃŽntr-o zi, odatÄ cu planurile de viitor ale lui Fatou, care devine brusc o umbrÄ. Pentru a-Či recÄpÄta mama, FÊlix, ajutat de pitorescul unchi Bamba, apeleazÄ la vraci Či vrÄjitori, care se dovedesc ÃŽnsÄ niČte Čarlatani. Fatou nu-Či va putea gÄsi liniČtea decÃĸt prin ÃŽntoarcerea acasÄ â pe malul fluviului Senegal. Sufletul ei, asemenea baobabului strÄvechi de lÃĸngÄ satul natal, este adÃĸnc ÃŽnrÄdÄcinat ÃŽn pÄmÃĸntul fierbinte al Africii Či se adapÄ din izvorul invizibil al energiei Či iubirii care animÄ tot ce e viu. Iar secretul acestui izvor ÃŽi va fi dezvÄluit Či lui FÊlix.