รntr-un anume sens, politicฤ se fฤcea ศi รฎn alte romane ale lui Rebreanu. Ardelean, deci om al conศtiinศei publice acute, acesta nu putea rฤmรขne indiferent la mersul global al lucrurilor. Pฤdurea spรขnzuraศilor sau Rฤscoala o dovedesc cu vรขrf ศi รฎnde sat. Doar cฤ ele nu sunt, propriu vorbind, romane politice. Le lipseศte faconda. E o prejudecatฤ destul de naivฤ aceea cฤ politicul e legat de fapte. Prea puศin. Mai degrabฤ de speculaศie, de discurs, de retoricฤ, de stil. Materia primฤ e, oricum, limbajul. Ca ศi รฎn cazul marii literaturi. Intuiศia aceasta, formidabilฤ, Rebreanu a avut-o scriind Gorila. De altfel, romanul a plฤcut รฎn chip superlativ unui estet radical ca Ion Negoiศescu. E clar de ce.