Romanul e o excepție în literatura noastră, propunând un personaj feminin cu atribute bine individualizate, ce e mai degrabă un agent activ (nu pasiv) în cadrul cuplului protagonist. În plus, Holban reușește să scoată parțial povestea Adulterinei din cadrele strâmte și clișeizate ale literaturii vremii.
Ioana marchează un moment experimental și este un vârf al proustianismului românesc.