Volumul de față cuprinde notele zilnice de pe frontul din Moldova din perioada 26 iulie – 8 septembrie 1917, timp de 44 de zile care au fost decisive pentru soarta războiului. Jurnalul se încheie brusc, ultima mențiunea fiind din 8 septembrie 1917, chiar înainte de marea luptă de la Cireșoaia din ziua următoare.
Manuscrisul acestui jurnal, transcris mai târziu de autor în limba română, se păstrează la Arhivele Naționale unde a fost identificat de curând. Proveniența acestui manuscris este incertă, însă este posibil să fi ajuns în posesia Arhivelor Naționale în urma confiscării averii mobile și imobile a familiei Sturza din comuna Slobozia (Argeș) din martie 1949.
Manuscrisul are propria numerotare realizată de autor pe fiecare pagină și începe de la 446 și se termină la 552, în total 106 pagini de jurnal cu scris mărunt dar lizibil. Conține și un număr de cinci schițe ale frontului Diviziei I de Cavalerie, schițe de format mic, realizate cu multă migală. Aceste schițe au fost inserate de autor între filele manuscrisului și au fost publicate ca atare.
Notele autorului așa cum apar în manuscrisul original au fost publicate în subsolul fiecărei pagini și au mențiunea (n.a.), notele informative ale editorului au mențiunea (n.ed.), iar notele informative ale nepotului autorului, inginer Ion C.C. Sturdza au mențiunea (n.n.).
Volumul de față nu ar fi văzut lumina tiparului fără sprijinul mai multor persoane inimoase cărora țin să le mulțumesc și pe această cale. Daniel Cain și Mihai Dim. Sturdza au ajutat la identificarea autorului jurnalului. Inginerul Nicolae Dobre s-a implicat cu mult entuziasm în prima culegere a textului și finanțarea tiparului. Inginerul Ion C.C. Sturdza, nepot al autorului jurnalului care locuiește în prezent în București a contribuit cu multă generozitate și bunăvoință cu materiale fotografice și informații prețioase pentru completarea biografiei lui Constantin Sturdza, fără de care acest volum ar fi fost incomplet. Subsemnatul s-a implicat în punerea în circuitul public a acestui manuscris, în corectarea textului și stabilirea formei finale pentru ediția de față.
Avem speranța că nepotul autorului, inginer Ion C.C. Sturdza, aflat la o vârstă venerabilă, va reuși ca într-un viitor apropiat să completeze această ediție și cu alte părți de jurnal aflate în arhiva personală.
Arhivist, drd. Aurel Radu