Â
Comunicarea articulatÄ, ÃŪn cuvinte Či fraze, pare sÄ fie ceea ce ne distinge cel mai pregnant de restul lumii vii. Dar cÃĒnd Či unde au ÃŪnceput oamenii preistorici sÄ vorbeascÄ? Ce ÃŪČi spuneau? Cum arÄta limbajul la originile lui Či ce anume l-a fÄcut posibil? MultÄ vreme, lingviČtii s-au Činut departe de ÃŪntrebÄri de acest fel, considerÃĒndu-le ÃŪn afara teritoriului investigabil, dar astÄzi ele pot fi abordate cu mijloacele ČtiinČei.
Ãn Zorii limbajului, Sverker Johansson prezintÄ stadiul actual al cercetÄrilor Či principalele teorii actuale privind modul ÃŪn care Homo sapiens a devenit singura fiinČÄ vorbitoare. Cu argumente din arheologie, antropologie, geneticÄ, neurologie, apelÃĒnd inclusiv la roboticÄ Či IT, savantul suedez atribuie un rol central, ÃŪn aceastÄ transformare, ÃŪncrederii reciproce Či cooperÄrii caracteristice speciei umane.
Â
âPentru a-i ÃŪnČelege originea, trebuie sÄ ÃŪnČelegem limbajul ÃŪnsuČi, structura Či natura lui, dar trebuie sÄ ÃŪnČelegem Či natura omului Či originea sa evolutivÄ. Trebuie sÄ ÃŪnČelegem cum gÃĒndim Či cum ne funcČioneazÄ creierul. Pentru a rÄspunde la ÃŪntrebarea de ce oamenii posedÄ limbaj trebuie sÄ acordÄm atenČie unei mulČimi de domenii diferite â nu numai lingvisticii pure, ci Či biologiei evoluČioniste, paleoantropologiei, arheologiei, primatologiei, geneticii, anatomiei, etologiei, neuroČtiinČelor, cercetÄrilor din domeniul cogniČiei, psihologiei Či antropologiei sociale, pentru a nu le menČiona decÃĒt pe cele mai importante.â â SVERKER JOHANSSON