Document secret de doctrină masonică, textul inițial era de uz intern, fiind destinat exclusiv conducătorilor Ordinului Cavalerilor Masoni Aleși Coen ai Universului fondat de Martinez de Pasqually. În acea perioadă, Tratatul circula doar în copii manuscrise, fiind accesibil numai francmasonilor de grad înalt; practic era transmis de la un inițiat la altul prin copiere. După anul 1899 lucrarea a depășit cadrul restrâns al Ordinului Aleșilor Coen, devenind patrimoniu universal. Lucrarea lui Pasqually descrie știința divină și istoria transmisiei acestei științe de la Adam până în zilele sale.
„Tratatul” sintetizează întreaga avuție a științei inițiatice, plecând de la rădăcinile din care s-au dezvoltat marea majoritate a curentelor compozite ale francmasoneriei europene: iudeo-creștinismul primar, curentele gnostice, gândirea lui Origen, cabala, rozicrucianismul, hermetismul, anumite tratate magice, jansenismul etc. Succesiunea în care se regăsesc pitagorismul, hermetismul greco-alexandrin, masoneria operativă, cabala creştină și iudaică, rozicrucianismul, masoneria speculativă, teozofia, martinezismul, martinismul etc. constituie lanțul de aur, armătura profundă a lumii ezoterice, încurajând deschiderea omului către experiența absolutului.
Lucrarea a avut un impact major asupra dezvoltării mișcărilor mistice și spirituale din francmasonerie, stând la baza majorității tendințelor misticismului european din secolele al XIX-lea și al XX-lea. El continuă să influențeze și în ziua de astăzi ocultismul, misticismul și filozofia spirituală, majoritatea organizațiilor martiniste din întreaga lume considerându-l una dintre cărțile lor fundamentale. Mari ocultiști precum Papus, Eliphas Levi sau Stanislas de Guaita s-au inspirat din această lucrare: scrierile lor poartă și amprenta învățăturilor lui Pasqually.
Ordinul Cavalerilor Masoni Aleși Coen ai Universului practica o formă specială a masoneriei oculte, bazată pe magie ceremonială, operațiuni teurgice, invocații, angelologie, plecând de la un fond doctrinar îmbibat cu noțiuni de cosmogonie, astrologie, numerologie, o doctrină a materiei unică etc... Textul este scris de un personaj enigmatic, care a influențat profund masoneria continentală a secolului al XVIII-lea: Martinez de Pasqually; introducerea lucrării îi prezintă viața pe larg.
Vă invităm deci să aflați care erau bazele doctrinare ale masoneriei mistice și cum a fost transpusă această învățătură în ritualurile masonice.
Jacques de Livron Joachim de la Tour de la Casa Martinez de Pasqually (1727?–1774)
O bună parte a vieții sale rămâne învăluită în mister. Descris de Willermoz drept un om „căruia nu-i cunosc egalul” şi de Saint-Martin drept „singurul om pe care n-am reuşit să-l pătrund”, Pasqually însuşi se autodescrie prin următoarele cuvinte: „Cât despre mine, sunt doar un om şi nu cred că primesc [de la Dumnezeu] mai mult decât oricare altul. Nu sunt nici zeu, nici diavol, nici vrăjitor şi nici magician. Nu sunt decât un umil instrument de care Dumnezeu vrea, aşa nedemn cum sunt, să se servească pentru a aminti semenilor mei aflaţi în prima lor stare de mason, ce vrea să însemne din punct de vedere spiritual om sau suflet, pentru a-i face să înțeleagă că sunt oameni-Dumnezeu creați după imaginea şi asemănarea acestei fiinţe atotputernice".
Gândirea lui Martinez i-a influențat fundamental pe toți emulii săi, printre care se numără și Willermoz și Saint-Martin. Ei vor rămâne fideli tot restul vieții gândirii maestrului lor, pe care o vor nuanța, fiecare în felul său.